ConsentGate

Toate ghidurile

Trebuie să etichetez imaginile generate de AI de pe site-ul meu?

Actualizat: 13 octombrie 2026

Răspunsul pe scurt

Nu pe toate. Din 2 august 2026, regulile UE cer o etichetă vizibilă doar pentru așa-numitele deepfake-uri: imagini AI care seamănă cu persoane, locuri, obiecte sau evenimente reale și care ar putea fi luate drept autentice. O ilustrație abstractă sau în stil de desen animat pentru un articol de blog nu intră, de regulă, sub această obligație.

Ce spun regulile și ce statut au

Regulamentul UE privind inteligența artificială (regulamentul privind AI) are o regulă de transparență care se aplică din 2 august 2026. Ea nu cere o etichetă pe fiecare imagine AI. Trebuie să spuneți că o imagine, o înregistrare audio sau un clip video a fost generat ori modificat de AI doar dacă este un deepfake.

Detaliile vin din orientările Comisiei Europene și dintr-un cod de bune practici. Orientările nu sunt obligatorii, iar adoptarea lor formală în toate limbile nu a putut fi confirmată până la 13 octombrie 2026. Codul este voluntar. Totuși, ambele arată cum este înțeleasă regula.

Imaginile generate sau modificate înainte de 2 august 2026 nu au nevoie de etichetă retroactiv. Dacă prelucrați cu AI o imagine veche după această dată, aceasta se consideră o modificare nouă.

Când este o imagine deepfake

Orientările stabilesc patru condiții care trebuie îndeplinite toate. Imaginea seamănă cu ceva. Acel ceva există sau ar putea exista în mod plauzibil. Este vorba despre o persoană, un obiect, un loc, o entitate sau un eveniment. Un privitor ar putea crede în mod greșit că imaginea este autentică sau adevărată.

Persoana nu trebuie să fie reală: este suficient ca o astfel de persoană să poată exista. Intenția dumneavoastră nu contează. Fotorealismul singur nu lămurește lucrurile. Dacă este probabil ca imaginea să fie văzută de copii sau de persoane în vârstă, poate fi suficient ca ei să poată fi induși în eroare.

O „fotografie” AI realistă, prezentată drept echipa dumneavoastră, clienta dumneavoastră sau salonul dumneavoastră, este un caz clar. O imagine generică de atmosferă este un caz mai slab, dar nu unul sigur din start.

Exemple: ce intră și ce nu intră

Intră: o imagine AI a unui produs, într-o reclamă sau pe ambalaj, care îl face să pară mai atrăgător sau mai bun decât este în realitate. Un avatar AI realist, prezentat drept o persoană reală.

Nu intră: un produs real, de exemplu o mașină, arătat pe un fundal generat de AI, atât timp cât reclama nu induce în eroare cu privire la produsul însuși. Retușurile minore ale unei fotografii existente: eliminarea unui trecător, lumina, corecția culorilor, retușul cosmetic. Scenele pe care nimeni nu le-ar lua drept reale, cum ar fi un dragon sau șoareci care vorbesc într-o reclamă la brânză.

Nu orice grafică stilizată este exceptată. Însă o ilustrație obișnuită, abstractă sau în stil de desen animat, nu se dă drept fotografie autentică, așa că nu are nevoie de etichetă.

Cine răspunde

Obligația îi revine celui care decide, în cadrul activității profesionale, să folosească AI și cum anume. Dacă imaginea a fost făcută de un angajat al dumneavoastră sau de un colaborator independent care lucrează în numele și sub controlul dumneavoastră, răspunde firma dumneavoastră.

Dacă o agenție a decis singură dacă și cum folosește AI, obligația îi revine agenției, iar clientul care doar a comandat lucrarea nu o are. Clientul care cere imagini AI, alege instrumentul sau le aprobă în cunoștință de cauză are și el obligația. Așadar, întrebați agenția dacă a folosit AI.

Un site care doar publică imaginile altora, de exemplu fotografii din bănci de imagini, nu are această obligație, deși Comisia încurajează ferm păstrarea etichetelor existente. Folosirea privată, neprofesională, nu intră sub obligație.

Cum trebuie să arate eticheta

Informarea trebuie să fie clară și vizibilă atunci când cineva vede imaginea prima dată, pentru fiecare imagine în parte. O mențiune în termeni și condiții nu ajunge. Nu ajunge nici marcajul ascuns pe care generatorul îl scrie în fișier: oamenii trebuie să vadă eticheta fără instrumente și fără clicuri.

Regula în sine nu impune o formă. Codul de bune practici pune eticheta chiar pe imagine, de exemplu în colțul din dreapta sus, sau într-un strat suprapus care pare să fie pe ea. Afișarea ei doar la trecerea cu mouse-ul nu este de ajuns. Nu s-a stabilit încă dacă o legendă sub imagine este suficientă, așa că eticheta pe imagine este varianta mai sigură.

Puteți folosi pictograma „AI” a UE, gratuită și opțională. Eticheta nu repară o imagine înșelătoare: un produs arătat mai bun decât este îl induce în continuare în eroare pe client.

Diferențe naționale și detectare

Unele țări adaugă reguli mai stricte, dar pentru mass-media sau publicitate, nu pentru orice site. În Slovenia, mass-media etichetează fiecare material realizat cu AI generativă, la început și la sfârșit. În Croația, mass-media și publicațiile electronice etichetează orice conținut generat de AI. În România, potrivit codului CNA, serviciile media audiovizuale afișează pe ecran un avertisment pe toată durata conținutului sintetic realist. Letonia cere o etichetă pe publicitatea electorală plătită în care AI arată o persoană sau un eveniment care nu corespunde realității.

În Slovenia și în Ungaria, o autoritate poate deja să amendeze lipsa etichetei, deși nu am găsit informații despre vreo amendă aplicată. În Polonia, acest lucru devine posibil la 28 octombrie 2026, iar în România nicio autoritate nu poate încă să amendeze pentru această obligație. Obligația în sine se aplică deja peste tot.

Detectarea automată a imaginilor AI nu este fiabilă. Într-un studiu din 2026, detectoarele reglate pentru generatoarele recente au marcat ca artificiale între 39 și 63 la sută dintre fotografiile reale făcute cu telefonul. Prin urmare, decizia vă aparține: țineți o listă simplă a imaginilor dumneavoastră AI.

Textul descrie regulile, nu cazul dumneavoastră concret. Temei legal: art. 50 alin. (4) și (5) și art. 3 pct. 60 din Regulamentul (UE) 2024/1689.

Idei principale

Surse

Acest ghid are doar scop informativ și nu reprezintă consultanță juridică.